Speranza

Fiorduri

2012-02-11T00:09:00.004+02:00

Astazi ochii tai au trimis fiorduri ochiilor inimii mele glaciale
"Mi-a fost dor sa te vad!" imi susoteau mental
Inima mea rumena de-al talazurilor tale spumoase albastre
ti-au raspuns "Cand ma privesti zaresc acele mari albastre si calde suspinand de o bucurie ce apartine doar acelor spatii impalpabile"...

Voix interieure

2012-02-10T11:40:00.005+02:00

Voix interieure
Anna de Noailles

Mon ami, quels ennuis vous donnent de l'humeur ?
Le vivre vous chagrine et le mourir vous fâche.
Pourtant, vous n'aurez point au monde d'autre tâche
Que d'ętre objet qui vit, qui jouit et qui meurt.

Mon âme, aimez la vie, auguste, âpre ou facile,
Aimez tout le labeur et tout l'effort humains,
Que la vérité soit, vivace entre vos mains,
Une lampe toujours par vos soins pleine d'huile.

Aimez l'oiseau, la fleur, l'odeur de la foręt,
Le gai bourdonnement de la cité qui chante,
Le plaisir de n'avoir pas de haine méchante,
Pas de malicieux et ténébreux secret,

Aimez la mort aussi, votre bonne patronne,
Par qui votre désir de toutes. choses croît,
Et, comme un beau jardin qui s'éveille du froid,
Remonte dans l'azur, reverdit et fleuronne ;

- L'hospitaličre mort aux genoux reposants
Dans la douceur desquels notre néant se pâme,
Et qui vous bercera d'un geste, ma chčre âme,
Inconcevablement éternel et plaisant...

Sufletul meu,
cat de departe vrei sa plutim imbujorati de-al primaveri balsam albastru de magnolie?

2012-02-07T10:43:00.003+02:00

inca o dimineata in care inghet pe dinauntru,
iar ureltul vantului imi inchide inima ranita de-al
valsului cantec in amurg cu lacrimi inghetate promit
ca fara iubire nu voi muri incet precum se spune...

iarta-ma Doamne, daca am cazut si nu ma mai pot ridica...

LXIX

2012-02-01T15:18:00.003+02:00

LXIX
Anna de Noailles

Daca intr-adevar cuvintele te-ncurca,
Nu zi nimic.Viseaza.Frig nu-ti fie
Cel ce vorbeste, eu sunt.Eu te am in brate
Si lasa-ma deasupra sa-ti resfir
Ca adierea dulce peste crang
Un murmur fara margini, pe soptite...

2012-02-01T09:22:00.003+02:00

infinitul tau imi acorda drepturi nemasurate in iubire...

lumina murmurand

2012-01-29T16:31:00.005+02:00

Ochii mi-s inchisi si inima inflacarata precum o candela binecuvantata de o lumina murmurand note,
dansez cu tine!
ca un val matasos rosu pe parul meu rasari din fragedul amurg,
cand stele-s fildes impletit cu lacramioare.
astazi e prima zi in care simt ca ma prinzi in brate la valsul inghetat al spiridusilor de zapada.

Ce ne aproprie pe noi astazi este muzica celor sapte turnuri din univers.
esti inger ...
suntem doi ingeri pe acest pamant.

Nuferi

2012-01-27T16:46:00.006+02:00

de m-as domoli pe umerii tai precum un fulg de nea pe sprancene
ar creste nuferi pe mainile tale,
caci din inima mea inmarmurita in cer zidita
bolta ti-ar darui samanta pura a celor sapte iubiri.

urla vantul si iarna ce ne-a incremenit pe toti
intr-o tacere rece unde durerile-s insufletite in
umbre, trairi si visuri.

Doamne, daca ai vorbi
cate taceri dureroase mi-ai nimici.

L'hiver

2012-01-25T09:57:00.002+02:00

L'hiver

Anna de Noailles

C'est l'hiver sans parfum ni chants...
Dans le pré, les brins de verdure
Percent de leurs jets fléchissants
La neige étincelante et dure.

Quelques buissons gardent encor
Des feuilles jaunes et cassantes
Que le vent âpre et rude mord
Comme font les chèvres grimpantes.

Et les arbres silencieux
Que toute cette neige isole
Ont cessé de se faire entre eux
Leurs confidences bénévoles...

- Bois feuillus qui, pendant l'été,
Au chaud des feuilles cotonneuses
Avez connu les voluptés
Et les cris des huppes chanteuses,

Vous qui, dans la douce saison,
Respiriez la senteur des gommes,
Vous frissonnez à l'horizon
Avec des gestes qu'ont les hommes.

Vous êtes las, vous êtes nus,
Plus rien dans l'air ne vous protège,
Et vos coeurs tendres ou chenus
Se désespèrent sur la neige.

- Et près de vous, frère orgueilleux,
Le sapin où le soleil brille
Balance les fruits écailleux
Qui luisent entre ses aiguilles...

Cantecul de dragoste al lui Alfred J.Prufrock

2012-01-22T14:55:00.003+02:00

Cantecul de dragoste al lui Alfred J.Prufrock -T.S.Eliot

S'i' credesse che mia riposta fosse
A persona che mai tornasse al mondo,
Questa fiamma staria senza piu scosse,
Ma pero che gia mai di questo fondo
Non totno vivo alcun, s'i' odo il vero
Senza tema d'infamia ti rispondo.
INFERNUL, Cântecul XXVII, V. 51-67

Să mergem, deci, acuma amândoi,
Când seara s-a întins în zare peste noi
Ca un bolnav sub masca de eter, pe masă;
Să mergem pe-anumite străzi aproape goale,
Pe sub clădiri cu şoapte,
În albe nopţi într-un hotel cu camere de-o noapte
Şi-n searbăde localuri cu resturi vechi pe dale;
Străzi înşirate ca lungi vorbe plicticoase
Ce urmăresc insidioase
Să te aducă la copleşitoarea întrebare
O, nu-ntreba... "Care anume, oare?"
Să mergem, deci, în vizită.

Femeile-n salon, în du-te-vino monoton,
Discută despre Michelangelo.

Ceaţa gălbuie care-şi freacă spinarea de ferestre,
Fumul gălbui care îşi freacă botul de ferestre
A lins cu limba colţurile serii,
A zăbovit prin bălţi şi prin canale,
A luat apoi pe spate funingine din hornuri,
Alunecând de pe terasă, dintr-o dată a sărit,
Şi observând că-i noapte dulce de Octombrie,
A dat clădirii încă un ocol, şi-a adormit.

Şi-ntr-adevăr, e timp destul
Ca fumul galben lunecând pe stradă
Să-şi frece spatele de geamuri;
E timp destul, e timp destul
Ca să-ţi compui o faţă pentru feţele ce-or să te vadă;
E timp destul ca să omori şi să dai viaţă,
Şi pentru toate muncile şi zilele acestor braţe care
Ridică şi-ţi aruncă în talger o-ntrebare!
Timp pentru tine, şi timp pentru mine,
Timp pentru zeci de şovăieli,
Zeci de vedenii şi de socoteli,
Înainte de ceai şi sandviciuri fine.

Femeile-n salon, în du-te-vino monoton,
Discută despre Michelangelo.

Şi-ntr-adevăr, va fi timp destul
Să mă-ntreb "Îndrăznesc?" şi din nou "Îndrăznesc?"
Timp să mă-ntorc şi pe scări să pornesc,
Cu o pată în creştet, deoarece chelesc-
(Or să spună: "Vai ce chelie!")
Cu haina, cu băţosul meu guler sub bărbie,
Şi cu cravata scumpă, discretă, prinsă-n ac-
(Vor spune: "Ce picioare şi mâini subţiri are!")
Îndrăznesc oare
Să tulbur universul?
E timp destul într-un minut
Pentru decizii şi schimbări ce-n alt minut îşi au reversul.

Fiindcă le ştiu pe toate, da - pe toate,
Ştiu după-amiaza, seara, dimineaţa,
Cu linguriţe de cafea mi-am măsurat viaţa;
Ştiu vocile murind într-un final ce moare
Sub muzici dintr-o altă încăpere
Pot să cutez eu oare?

Cunosc şi ochii, îi cunosc pe toţi,
Ochi care te fixează-ntr-o frază pregătită.
Şi, prins într-o formulă, mă zbat ca într-un ac,
Şi când mă zbat fixat de ziduri grele
Cum aş putea să fac
Să scuip tot praful zilei şi-al drumurilor mele?
Pot să cutez eu oare?
Şi braţele le ştiu, le ştiu pe toate,
Purtând brăţări, şi albe, dezbrăcate

(Dar în lumină estompate de puful castaniu!)

Oare parfumul vreunei rochii
Din vorbă mă abate?
Braţe ce cad pe masă sau într-un şal se învelesc.
Ar trebui atunci să îndrăznesc?
Şi oare cum ar trebui să-ncep?

Să spun c-am mers pe străzi înguste pe-nserat,
Privind la fumul ce urca din pipele unor bărbaţi
Stând singuri, în cămaşă, la ferestre?

Mai bine aş fi fost cleşte tăios
Gonind pe fundul mărilor tăcute.

Şi doarme-amurgul sub atâta pace!
Mângâiat de degete lungi,
Adormit...obosit...sau poate se preface,
Aici, alături de noi doi, întins pe-acest covor în dungi;
Voi fi destul de tare, după ceai, prăjituri, îngheţată,
Să-mping momentul pân-la criză, dintr-o dată?
Dar deşi am plâns şi-am postit, deşi am plâns şi m-am rugat,
Deşi mi-am văzut capul(uşor chel) dus pe tavă,
Nu sunt profet - problema nu-i prea gravă;
Mi-am văzut grandoarea pâlpâind abia
Şi-am văzut eternul Lacheu cum îmi ţinea blana şi chicotea,
Şi, pe scurt, m-am speriat.

Dar oare-ar fi avut vreun rost, la urma urmei,
Ca după ceai, dulceţuri şi porţelanuri fine,
În conversaţie cu tine,
Ar fi avut vreun rost ca, surâzând,
Să dau pe faţă ce aveam de gând,
Şi, îndesând tot universul ca într-un balot,
Să-l împing spre întrebarea copleşitoare
Spunând: "Sunt Lazăr cel sculat din morţi,
Mă-ntorc să vă spun totul, absolut tot" -
Când aranjându-şi perna sub cap, oricare
Putea să zică: "Nu,
Nu asta am dorit."

Dar oare-ar fi avut vreun rost, la urma urmei,
Ar fi avut vreun rost,
După amurguri, parcuri şi străzi abia stropite,
După romane, ceşti de ceai şi rochii târâte pe covor -
Şi câte altele de genul lor?
Nu, mi-este imposibil să spun tot ce gândesc!
Dar, ca şi când lanterna magică ar fi zvârlit nervii-n desene pe-un ecran,
Nu ar fi fost cu totul de prisos
Ca una, aşezând o pernă sau aruncând un şal pe jos,
Întoarsă către geam, să fi rostit:
"Nu,
NU asta am dorit."

Eu nu sunt prinţul Hamlet, nici nu urma să fiu,
Sunt lordul şambelan, fac parte
Din cei care împing acţiunea mai departe;
Dau sfaturi prinţului, nu şovăiesc, eu unul
Plin de respect, sunt gata oricând să fiu util,
Ştiu să mă port, precaut şi meticulos,
Rostind frumoase vorbe, dar prea puţin subtil,
Iar uneori sunt chiar caraghios,
Da, uneori într-adevăr, eu sunt Nebunul.

Îmbătrânesc...îmbătrânesc...Ar trebui un pic
Manşeta pantalonilor să mi-o ridic.

Să muşc fructul dintr-o dată? Să port părul dat pe spate?
Pe faleză-n haine albe de flanel mă voi abate.
Auzit-am cum sirene cântă-n larguri depărtate.

Nu cred că eu sunt cel sortit cântării.

Le-am văzut pe valuri călărind în larg.
Pieptănând al spumei păr căzut pe spate
Apa albă, neagră joacă-n vânt, se zbate.

Petrecem în iatacurile mării,
Lângă nimfe care poartă alege roşii-brune stăm,
Până ce voci omeneşti ne trezesc, şi ne-necăm.

Bucurie

2012-01-21T20:32:00.006+02:00

Sunt dimineti in care mana cereasca iti trezeste inima la viata
Sunt zori in care cenusiul numai exista, iar valurile sperantei imbratiseaza campurile celor cu trupurile ranite
Sunt dupa-amiezi in care iti tesi dorintele pe fire de matase visand cu pleoapele acoperite de plete albe
Sunt nopti in care gatesti clatite cu finetti si privesti de la fereastra milioanele de licurici albi ce danseaza intr-o coregrafie stelara spre pamant pentru a-ti povesti vremurile din "La Belle epoque" cand citeai scrisori la gura semineului si trandafirul rosu nu-si mai pierdea parfumul.
Viata devine o bucurie imensa cand stii sa o iubesti.
Viata devine o bucurie imensa cand ai aproape umarul unde lacrimile se transformau in zambete.
Viata devine o bucurie imensa cand ai imbratisat pe cel/cea care ti-a marturisit "Mi-a fost dor de tine!".
Viata devine o bucurie imensa cand nufarul nadejdii a inflorit intr-o primavara eterna a sufletului.

crosstime

2012-01-20T10:08:00.003+02:00

astazi cred ca incep ca un copil sa merg din nou prin viata,
astazi cred ca incep sa-simt din nou ca sunt vulcan in dans si ca din explozia pasiilor mei se vor aprinde stele pe bratele vanturilor
astazi cred ca daca te voi vedea va fi ca prima oara cand am ramas muta in fata sufletului tau, imi pareai atat de demiurgic si pasii tai atat de duios fugeau catre vocile unui paradis terestru
astazi intorc timpul sa-mi reculeg speranta, clipele de bucurie si zambetul dragostei ...

Ritratto di signora

2012-01-18T18:02:00.004+02:00

Ritratto di signora

T. S. Eliott

Fra il fumo e la nebbia di un pomeriggio di dicembre
Tu lasci che la scena si accomodi da sola - e cosě sembrerŕ -
Con un «Ti ho riservato questo pomeriggio»;
E quattro ceri nella stanza in ombra,
Quattro cerchi di luce sul soffitto,
Un'atmosfera da tomba di Giulietta
Pronta per tutte le cose da dire, o lasciate non dette.
Noi siamo stati, diciamola, ad ascoltare l'ultimo polacco
Trasmetterci i Preludi coi suoi capelli e le punte delle dita.
« Cosě intimo, questo Chopin, che penso la sua anima
Dovrebbe farsi risorgere solo fra amici
Non piů di due o tre, che non tocchino il fiore
Giŕ sgualcito e discusso nelle sale da concerto. »
- E cosě la conversazione scivola
Fra velleitŕ e rimpianti con cura contenuti
In mezzo a toni lievi di violini
Confusi a remote connette
E comincia.

«Tu non lo sai quanto gli amici vogliono dire per me
E quanto raro, quanto raro e strano sia per me trovare
In un a vita fatta di tante avversitŕ e di tanti scopi
(Perché davvero non mi piace... lo sapevi? non sei cieco!
E come sei acuto!)
Poter trovare un amico che abbia queste qualitŕ,
Che abbia, e dia
Le qualitŕ sulle quali l'amicizia vive.
Quanto per me significhi che io te lo ripeta -
Senza queste amicizie - che cauchemar la vita! »

Fra le spirali dei violini E le ariette
Di cornette stridule
Nel mio cervello ha inizio un tam tam sordo
Che assurdamente martella un suo preludio.
Capriccioso monotono
Che č almeno una decisa « nota falsa ».
- Andiamo a prendere aria, in un'estasi di tabacco,
Ad ammirare i monumenti,
A discutere gli ultimi avvenimenti,
A rimettere l'orologio con gli orologi pubblici.
Poi a sederci mezz'ora, per bere un bicchiere di birra.

II
Ora che i lillŕ sono in fiore
Lei tiene un vaso di lillŕ nella sua stanza
E ne contorce uno fra le dita, parlando.
« Ah, amico mio, tu non lo sai, tu non lo sai
Cos'č la vita, tu che la tieni fra le mani »;
(Lentamente torcendo gli steli dei lillŕ)
« La lasci scorrere da te. la lasci scorrere,
La giovinezza č crudele, non ha alcun rimorso,
Sorride alle situazioni che non puň vedere. »
Io sorrido, naturalmente,
E continuo a bere il tč.
« Eppure, in questi tramonti d'aprile, che in qualche modo richiamano
La mia vita sepolta, e Parigi a primavera,
Mi sento immensamente in pace, e dopo tutto
Trovo che il mondo sia meraviglioso e giovane. »

E la voce ritorna simile all'insistente stonatura
Di un violino spezzato in un pomeriggio d'agosto:
« lo sono sempre sicura che comprendi
Ogni mio sentimento, sono sempre sicura che lo senti
E che mi tendi la mano oltre l'abisso.

Sei invulnerabile tu, non hai il tallone d'Achille.
Andrai avanti, e quando avrai prevalso
Potrai dire: qui molti hanno fallito.
Ma cosa mai posseggo, amico mio, cosa posseggo
Da poterti donare, e cosa puoi ricevere da me?
Nient'altro che amicizia e simpatia
Da chi sta per raggiungere la fine del viaggio.

Resterň qui a sedere, servendo il tč agli amici... »

Prendo il cappello: come potrň vigliaccamente fare ammenda
Per quello che mi ha detto?
Mi vedrete nel parco ogni mattina
A leggere i fumetti e la pagina sportiva.
Noto in particolare
Una contessa inglese che si dŕ alle scene.
Un greco assassinato
Durante un ballo polacco, un reo di peculato
Che ha reso confessione. Mantengo il mio contegno,
E rimango padrone di me
Fino al momento in cui un organetto, meccanico e stanco,
Ripete un vecchio canto estenuato
Con il profumo dei giacinti nel giardino, richiamando
Alla memoria cose che altri hanno desiderato.
Sono sbagliate o giuste queste idee?

III
La notte d'ottobre discende; tornando come prima se si esclude
Quasi un leggero senso di malessere
Salgo le scale e giro la maniglia, ed ho la sensazione
D'esser salito strisciando sulle mani
E sui ginocchi. « E cosě parti per l'estero; e quando
Pensi di ritornare? Ma č una domanda inutile.
Difficilmente saprai quando ritorni,
Troverai molte cose da imparare. »
Il mio sorriso cade pesantemente in mezzo al bric-ŕ-brac.
« Forse mi potrai scrivere. »
La mia padronanza di me s'accende per un attimo-,
Questo me l'aspettavo per davvero.
« Ultimamente me lo chiedevo spesso
(Ma i nostri inizi non sanno mai quale sarŕ la fine!)
Perché non siamo diventati amici. »
Mi sento come uno che sorrida, e volgendosi noti all'improvviso
La sua espressione riflessa in uno specchio.
La mia padronanza si spegne; noi siamo veramente al buio.

« Perché tutti l'avevano detto, tutti i nostri amici,
Erano tutti sicuri che i nostri sentimenti si accordassero
Cosě intimamente! Anche per me č difficile capire.
Ora dobbiamo lasciarle al destino queste cose.
In tutti i casi, mi scriverai.
Forse non č troppo tardi.
Resterň qui a sedere, servendo il tč agli amici. »
E devo approfittare d'ogni forma mutevole se voglio
Trovare l'espressione... ballare, ballare
Come un orso ballerino,
Strillare come un pappagallo, schiamazzare come una scimmia.
Andiamo a prendere aria, in un'estasi di tabacco -
Bene! E cosa accadrebbe se un pomeriggio morisse,
Un pomeriggio grigio e fumoso, una sera gialla e rosa;

Se lei morisse e mi lasciasse qui seduto con la penna in mano
Con il fumo che scende giů dai tetti;
Pieno di dubbio, per un certo tempo
Senza sapere cosa provo o se comprendo
Né se sia saggio o pazzo, in ritardo o in anticipo...
Non avrebbe la meglio, dopo tutto?
Questa musica trova il tono giusto con un « morendo »
Ora che noi parliamo di morire -
E avrei il diritto di sorridere?

Picture: Signora con Ventaglio-Gustav Klimt

2012-01-18T09:38:00.003+02:00

in noptile cand vin chinuri
muzica este mierea cu efect antiseptic,
pentru a trezi un intreg corp ostenit de atata lupta si nesomn

as dori sa ma imbrac in rosul Universului
sa-mi pot darui aceea imbratisare, mult mai eficace decat orice pastila de stomac.
oare unde imi zboara forta?

2012-01-17T08:23:00.002+02:00

un ocean si doua sfere
muzica pentru o viata intreaga.

A Valediction: Of Weeping

2012-01-16T07:52:00.002+02:00

JOHN DONNE
A VALEDICTION: OF WEEPING
Let me pour forth
My tears before thy face,
whilst I stay here,
For thy face coins them, and thy stamp they bear,
And by this mintage they are something worth.
For thus they be Pregnant of thee;
Fruits of much grief they are, emblems of more;
When a tear falls, that thou fall’st which it bore;
So thou and I are nothing then, when on a divers shore. On a round ball
A workman, that hath copies by,
can lay An Europe, Afric, and an Asia,
And quickly make that, which was nothing, all.
So doth each tear, Which thee doth wear,
A globe, yea world, by that impression grow,
Till thy tears mix’d with mine do overflow
This world, by waters sent from thee, my heaven dissolvèd so.
O! more than moon, Draw not up seas to drown me in thy sphere;
Weep me not dead, in thine arms, but forbear
To teach the sea, what it may do too soon; Let not the wind
Example find
To do me more harm than it purposeth:
Since thou and I sigh one another’s breath,
Whoe’er sighs most is cruellest, and hastes the other’s death.

Mai am un singur dor

2012-01-15T11:14:00.003+02:00

Mihai Eminescu

Mai am un singur dor

Mai am un singur dor:
În liniştea serii
Să mă lăsaţi să mor
La marginea mării;

Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Să am un cer senin.

Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiţi un pat
Din tinere ramuri.

Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Doar toamna glas să dea
Frunzişului veşted.

Pe când cu zgomot cad
Izvoarele-ntruna,
Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.

Pătrunză talanga
Al serii rece vânt,
Deasupră-mi teiul sfânt
Să-şi scuture creanga.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.

Luceferi, ce răsar
Din umbră de cetini,
Fiindu-mi prieteni,
O să-mi zâmbească iar.

Va geme de patemi
Al mării aspru cânt...
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.

Una dintre poeziile mele preferate...

noi nu intelegem

2012-01-15T09:35:00.011+02:00

de-or trece anii si vom imbatrani
chipul tau brazdat cu nuferi albi
de-ai timpului dureri,
imi va parea un cantec mangaietor
iar ochii tai, mereu aceeasi doi gingasi margaritari
imi vor sufla la ureche cu dor povesti ce le-au trait candva,
indragostiti de pantomima unei stele terestre divine.

de-or trece anii si imi voi aminti
eu tot pe tine te voi iubi,

de-or trece anii si nu vei mai fi
voi rascoli pamantul sa-mi renasti

de-or trece anii si nu ma vei mai gasi,
voi fi iubire, un infinit de ceasuri mereu aproape de tine.

noi nu intelegem ca anii ne ard in cale viata, pielea si dorul.

genunchii

2012-01-11T23:44:00.009+02:00

genunchii stelelor sunt moi,
seara ii privim doar noi
de-ar fi sa cada stelele pe noi
nu mi-ar fi frica caci suntem amandoi

lumina ce palpaiesti ca un far cu ploaie
de ce nu le vindeci genunchii cu o vapaie?

lumina ce daruiesti inimi ca sunetul cu clapa
de ce le impiedici sa-si aplece genunchii spre viata?

dor

2012-01-10T23:09:00.005+02:00

Mai am un singur dor sa ma inveti sa zbor

Mai am un singur dor sa ma inveti sa-ti cant un dor
dintr-o mie ce se aprind in cor
Mai am un singur dor sa ma inveti sa-mi fie dor
precum surasul primului nostru vals pe un nor

Mai am un singur dor sa ma inveti sa zbor din nou...

Il Bacio

2012-01-06T18:48:00.004+02:00

nici zborul nu mi-a sters aripile
de dragoste
credeam ca atingand norii cu talpile goale
pot rupe dragostea, radacina otravitoare a vietii
ce am strans in suflet din cer
a fost ce am pierdut pe pamant, dragostea

in zbor mi s-a deschis inima si te-a cautat ...
nu am incetat niciodata sa te iubesc.

Auguste Klimt-Sarutul

Amore e seduzione

2012-01-06T09:47:00.003+02:00

La transparenza delle vesti e l'inganno del desiderio

"La seduzione non si basa sul desiderio o sull'attrazione : tutto questo e volgare meccanica e fisica carnale, nulla di interessante. Certo, il fascino della seduzione passa attraverso l'attrattiva del sesso. Ma, propriamente, vi passa attraverso, la trascende. Per la Seduzione, infati, il desiderio non e un fine, ma un' ipotetica posta in gioco. Anzi, piu precisamnete, la posta in gioco e provocare e deludere il desiderio, la cui unica verita e brillare e restare deluso." J. Baudrillard

matase

2011-12-17T11:03:00.006+02:00

vor veni viori, valuri, vanturi
sa framante inima de doruri
si sa calmeze furia cerurilor

o imbratisare plasmuita intre cele doua hotare,
mii de constelatii trezite la viata pe carare
vor omori carbunii ce ne ard talpile...
si ne vom elibera de sarma de matase
ce ne-a strans pe amandoi ca pe doua rouri pietroase...

The Portrait of My Orpheus

2011-12-16T09:08:00.005+02:00

Your eyes, mirroir of wheat's light
Your smile, thought of shadow's life
Your lips, thin as skin's brightness
Your hands, passion of actrice's time

It may be true that I'm foolishly inlove with you
It may be true that you light a flame into my heart
Thus, love might be the Devil's curse
Thus, you remain my love into my heart

Wings, for what else are
than to fly to fiery skies?
when nothing stand stood still
No dreams, my love, those tiny kisses burried into drakness's lamps
I want to stay here, but time has come for me to run into ashes....

Please, stop my heart if you're not mine
Please, throw my vermilion pearls to tear the spell
Please, love be kind to me
Please, love goodbye is not for well

when faith had run

2011-12-14T15:58:00.006+02:00

What I have learnt God, today?
When love is vanished in the pouring sunset frame
What I have mistaken God, today?
When my heart's emotions cannot be blow out with rain drops
What should I become God, without love

without love, life's a golden pain
pale heart
pale skin
pale cheeks that lost their blush into the dust
pale hands that can no longer keep anything in palms

where it had run, my faith?
that ardent desire of love into my soul
please God, reborn my faith into my veins
learn me how to live again ...today.

2011-12-09T22:50:00.003+02:00

tremurul unui suflet se poate frange in doua
sedus de-o stralucire indragostita,
in zbor venita
cu mainile contopindu-se intr-una de aceeasi culoare

oh, diadema cu ochii lucitori
ce-i nemurirea pentru tine?

pulbere interioara

2011-12-08T00:22:00.005+02:00

doar o carte ne mai leaga,
avem nevoie de un ocean ca sa nu ne frangem

ard in acest spatiu prafuit al omenirii
cautand ceea ce istoria a trait
si poate a proiectat...
cautandu-ma pe mine poate intr-un vers
oare sunt ceea ce si-a dorit Alphonse de Lamartinne in Meditatiile Poetice sa surprinda?
oare sunt o parte din femeia caruia Shakespeare i-a scris piesa Romeo si Julieta?
oare sunt Anna de Noilles cu "inima ei fara nume" si plina de iubire pentru viata?
oare sunt putin din "furtuna" simfonica a lui Havasi Balazs?
oare unde imi sunt radacinile?

am uitat sa fiu Eu.

pamant rosu

2011-12-05T09:53:00.005+02:00

De cate ori voi privi apusul
Cu gandul pana la tine sa-ti simt suflul
Si nu te voi mai gasi acolo, Iubire
Tot de atatea ori voi zbura cu pasi nemasurati pana in adancuri

De-ai stii cat de dor mi-e de tine, Iubire
Sa scriu versuri si sa aud cand te respir
vioara si pianul,
iar intr-un colt sa admir un balerin ...

De-ai stii de cate ori mi-ai stins lacrimile, Iubire
cu alte tale sperante inflacarate si inmiresmate pe care mi le cereneai peste pleoape in soapte,

De ce nu-mi vii?
Iubire, de ce fugi de mine?
Oare eu te alung,
oare nu am niciun drept de viata asupra ta?
si poti exista doar prin mine,
si nu in afara mea?
Cand te-am pierdut?
Cand nu te-am mai iubit?

printre degete mi se scurge tot pamantul rosu...

the storm

2011-12-01T09:17:00.004+02:00

muzica este stralucirea ce-ti poarta sufletul mai aproape de Rai,
te implineste atunci cand esti gol pe dinlauntru,
unica ei conditie este sa te concentrezi pe vibratia fiecarui sunet splendid

muzica te vindeca de toate bolile, mai ales cea care le genereaza pe celelalte : o inima mahnita,

muzica iti da frau liber sa alergi pe un camp imaginar, foarte aproape de infinitul si geneza unui univers intreg

muzica iti aminteste sa iubesti...sa fii tu nota unui pian in viata cuiva drag, sa fii simfonia a 9 pentru o multime ce stiu sa descifreze chirilicele unor sapte porti cosmice.

Astazi renasc precum misterioasa pasare Phoenix....

sunset dance

2011-11-28T23:01:00.003+02:00

I hear all the wildest winds of winter
I see how the rivers of this gray city are flowing
and when the sunset appears
I watch the dance of two stranger ballet dancers, maybe owners of those frozen nights.

Miracle

2011-11-27T21:35:00.006+02:00

Zealous, I hold you into my arms
and I put on my breast your delicately hands as to feel how my heart explodes,
when you look at me, your eyes, two blue butterflies of those profund sees throws that rain of stars over my siren body

Tell me handsome man where did you hide the key of your soul?
I miss your smile in the morning
Your valse of joy that makes you shine,
My lovely, miracle of being who you are...

... I had dreamt something that might exist only in our tremendous universe or mind
and because someone had made me smile, yesterday.

Heart strings

2011-11-26T21:24:00.004+02:00

Today, remembered me that my dream was to write and become a poet and novelist, so those poems that are burried in folders should face the world soon ...

revealing again those folders Idiscovered my pair of "Heart strings", a poem that I've written two years ago. Hope you will enjoy.

Heart strings

You are cold inside
You are strong but sensitive,
You are dreaming when you are looking for some muse

You are an artist
You are hurt but you don't tell to anyone,
You are alone but you are not afraid of shadows

You could fall,
But in the same time you could lift me up
You could beat it far apart,
But you stay here with me
You could tell me that you will leave me,
But you prefer to keep me alive, away from falling apart
You could runaway from me because I'm a little bit insane,
But you came in the night and hold me tight when I have nightmares...

We are two pairs of heart strings
And we are holding on this crowded streets,
We are two pairs of heart strings
And we are blocked in the same damn painfull disease.

unde am sa ma mai intalnesc cu viata?

2011-11-25T20:31:00.003+02:00

daca ceasul se va opri din ticait?
daca lumina va muri?
daca noaptea va fi zi?
daca sufletele se vor rataci?
daca totul se prapadeste,
unde am sa ma mai intalnesc cu viata?

Doamne ce au facut ca sa-i pedepsesti asa
Te rog, Doamne ajuta-i pe oamenii care se pierd
oamenii care se ranesc
oamenii care nu mai au speranta
oamenii care plang
oamenii care nu mai iubesc
oamenii care ranesc pe altii
oamenii care se iubesc doar pe ei
oamenii care nu au ce manca
oamenii care nu au unde dormi
oamenii care mai au poate doar o zi de trait
Pe toti cei buni si cei rai...

Sanctus

2011-11-16T21:07:00.005+02:00

Sanctus
Simon Toyne

"Intr-o vreme am vrut sa fiu actor, pana mi-am luat licenta in literatura engleza si teatru la Goldsmiths College din Londra si mi-am dat seama ca nu era, de fapt, chiar ceea ce-mi doream. Actorii spun povestile altora.
Eu voiam sa spun propriile mele povesti."

Nimic nu este mai "intrigant"decat necunoscutul , adevarul despre credinta in Dumnezeu si oamenii ce-i slujesc pe pamant...
Ce se intampla cand o parte dintr-o profetie se implineste? Avem nevoie de vreun "sacrificiu" pentru a ajunge sa intelegem ca pe pamant : "Omul este un zeu in ruina"(Ralph Waldo Emerson)?

Nu vreau sa dezvalui nicio parte din Sanctus. Este o carte ce te cucereste prin originalitatea stilului, actiune, detalii si personaje "atent" conturate de narator.

P.S Abia astept urmatoarele parti.

Franturi ale inimii

2011-11-11T19:37:00.006+02:00

<!--[if gte mso 9]> Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

Frânturi ale inimii

Frânturi rupte din amintiri

Zboară dulce înapoi

Alergăm după ele.

Clapele pianului le îndrumă

Către opera a două suflete.

Se lasă miresme de amurg

Iarna peste ferestre

Speram ca viața este îngăduitoare

Cu noi…

Si va trimite prin Moș Crăciun primul cadou

Din decembrie....

au îngropat sentimentele

în prima ninsoare din noiembrie

au curațat din minte imagini

dar în inima lor dragostea a biruit

metamorfozandu-i in flăcările

glorioasei Phoenix.

Isi simțeau dragostea

Cu cât se apropiau de locul unde ceasul s-a oprit.

s-au revăzut...

s-au îmbratisat în fata Teatrului Național din București

timp de zece minute,

cuvintele fugiseră înmarmurite prin aerul geros

se priveau cu strălucirea focului renăscut din cenușă

ce i-a macinat câteva luni….

“Nu vreau să-ți stau în cale

Nu vreau să-ți distrug visele

îti doresc speranța, fericire

Si multa dragoste…

Eu am să plec…

Te voi iubi întotdeuna!

O prinse de mână și o zmuci lângă el

O sărută cu pasiune mângâiându-i tandru buzele

Cum numai el știa

Îi spuse

Te voi iubi întotdeauna

Numai am să plec de lângă tine

Vreau să ramai cu mine”

rayon de soleil

2011-11-07T22:56:00.003+02:00

"tu me manque mon seul rayon de soleil de ma vie
mon coeur ne t'a pas oublie
pourquoi je t'avais perdu ?
comment j'avais fait ca?
c'est toi que je cherche en elles
c'est toi qui voyage dans mes pensees
dis moi ou es tu?"
je te remercie mon rayon de soleil pour m'avait appris le bonheur et la sagesse dans la vie.

Luni de fiere/Bitter Moon

2011-11-05T09:42:00.007+02:00

Nu stiu cum sa incep, probabil cu toti ati observat prima ceata din noiembrie in aceasta dimineata, rece si atat de fabuloasa. Am adormit pe la doua jumatate, iar antidotul contra acestei insomnii a fost "Ziua a cincea" din romanul de succes "Luni de fiere" al romancierului francez Pascal Bruckner. "In sfarsit o termin!" mi-am spus, dar poate ca finalul nu e cel pe care il voiam ( nu am visat urat dupa). Eu, inca mai sper sa ma indragostesc in noiembrie si poate de aceea cautam niste fraze sa-mi intareasca dorul de iubire. Cum am ajuns la aceasta carte? Nu citesc gazeta, nu asa m-am intalnit cu ea. Am cumparat cartea de la targul Kilipirim, ce s-a tinut la sala Dalles, in octombriul ce tocmai a trecut, m-a provocat recomandarea de pe spatele copertii si m-am hotarat sa o cumpar, in final o carte este un castig, niciodata o pierdere.
Stresul este o mare "durere" pentru omul secolului XXI, femei sau barbati cu toti asteptam weekendul pentru a ne relaxa muschii...si cred ca stim ca dragostea ne scapa toti neuroni de la moarte si nu numai chiar ne intinereste corpul fiecare atingere si cuvinte "aromate". Asa ca luand aceasta carte vom descopri putin din fiecare prin ea si putin din nevoia de a simti dragostea asa cum fiecare nazuieste o viata intreaga.
Un melanj intre intamplari reale si fictiune construiesc un univers erotic relational si individual prin fluiditatea descrierilor, dialogul bine "asezat" si conflictul interior al personajelor. O relatie ce la inceput se tese ca o poezie, devine proza dupa casatorie. Un barbat si o femeie sunt diferit construiti la nivel psihologic, femeia are dintotdeauna o arma esentiala impotriva unui barbat donjuanist: intuitia.
Monsieur Pascal Bruckner unelteste cu fir transparent relatia pasionala a celor doi indragostiti la inceput Rebecca si Franz, pentru ca in final sa ne repuna cu picioarele pe pamant: in dragoste este ca in razboi, lupti ca sa castigi teren sau mai bine spus ca sa devii stapanul celuilalt. Surprinzator, doi oamenii foarte indragostiti la inceput, care isi iubesc fiecare parte a corpului, ajunsi la un nivel de adorare al sexualitatii, termina sa se plictiseasca si sa loveasca unul in celalalt pentru a cersi o clipa de iubire ca inainte, sau pur si simplu teama de a ramane singur.
Relatia opusa "uraganului" sexual este cea a celor doi tineri frumosi Beatrice si Didier, casatoriti, amandoi aflandu-se intr-o calatorie spre Orient. Franz timp de patru luni ii povesteste cu lux de amanunte lui Didier totul despre relatia sa cu Rebecca, inclusiv scenele de amor duse pana in "Infern". Din ''Ziua a treia" se naste "sarpele" inauntrul lui Didier, acesta incepe sa fie atras de Rebecca, dorindu-si sa o posede cumva ...bineinteles fara sa afle Beatrice citat :
"Reveneam spre cabinele de clasa a doua, frecandu-mi mainile, cuprins de bucuria egoista, vanitoasa a celui care o sa reuseasca si o sa culeaga curand fructul la care ravneste de multa vreme. Nu eram deci suparat pe Rebecca, desi nu obisnuisem nimic tangibil din partea ei, eram linistit(...) Cand ajunsei in cabina, intelesei de indata ca Beatrice imi placea mai putin. Sau mai curand ca era aceeasi in timp ce toate se schimbasera in jurul ei"
Nu o sa dezvalui finalul, va las sa va cumparati si sa cititi cartea.

P.S. Prima varianta a romanului a fost ecranizata de catre Roman Polanski in 1992, cu Peter Coyote si Emmanuelle Seigner, filmul se numeste Bitter Moon.

"Vegheaza sa nu dispari in personalitatea altcuiva,
barbat sau femeie."
Scott Fitzgerald

"Lasa-ma sa seman dragoste..."

2011-11-03T05:23:00.004+02:00

"Doamne, transforma-ma intr-un instrument al pacii tale. Acolo unde exista ura, lasa-ma sa seman dragoste. Acolo unde exista durere, lasa-ma sa ofer iertare. Acolo unde exista dubiu, lasa-ma sa pun credinta. Acolo unde exista disperare, lasa-ma sa vin cu speranta. Acolo unde exista intuneric, lasa-ma sa fac lumina. Si acolo unde exista tristete, lasa-ma sa aduc bucurie" Francis of Assisi

Dumnezeu are ingeri pe pamant

2011-10-28T17:04:00.004+03:00

astazi lacrimile au zburat spre cer
iar trupul a fost luminat
de puterea vibratiilor muzicii instrumentale ale lui Yanni
si a ingerilor de pe pamant ce mi-au trimis carti...
sa-mi amintesc cum este sa ai inima dansand de bucurie...
Multumesc Doamne, pentru tot ce mi-ai daruit astazi.

ma retrag pe fotoliu
unde ma asteapta pe noptiera: jurnal, penita stiloului
si cana de vin fiert cu scortisoara
voi incepe sa scriu o carte...

2011-10-26T20:55:00.004+03:00

"intr-o singura zi poti cadea
poti crede ca ai murit
si desi cand te vei trezi
vei zambi
viata ta nu va mai fi la fel niciodata...
exista experiente care iti ucid sufletul putin cate putin si in fata carora tu poti fi doar un homo sapiens. Desi ai dori sa ai puterea de a vindeca, unele lucruri depind doar de timp, de rapiditate...de Dumnezeu.
Doamne, daca ma auzi de ce ai lasat sa se intample asa?Daca vroiai sa pedepsesti pe cineva trebuia sa ma pedepsesti pe mine...te chem, te caut, vreau sa vii sa ma iei in brate noaptea cand plang, caci eu nu mai pot fugi, de ce ma doare, nu ma mai pot inchide, nu am in fata cui sa explodez, nu am la cine sa strig, pe cine sa dau vina, nu asta conteaza acum...
Cred in Tine. Iarta-ma ca nu am crescut puternica si sunt atat de slaba, acum."

Pentru ca niciodata nu stii de ce ai parte maine, pentru ca maine pot veni furtuni...pentru ca imi place sa filosofez si imi pun intrebari.

O secunda de viata

2011-10-25T23:27:00.005+03:00

Iarta
Daruieste totul Zambeste
Roaga-te Iubeste Strange in brate
Viseaza
Dezbraca-te
Creeaza
Scrie
Danseaza
Joaca-te
Spera
Uita
Citeste
Canta
Invata

Zbori
Gateste
Spala
Imbraca-te
Mediteaza .....

Vine o zi cand vom intelege

2011-10-25T07:41:00.005+03:00

"Vine o zi cand trebuie sa lasi sa plece de langa tine oamenii pe care ii iubesti, sa ai curajul sa le dai libertatea sa se regaseasca si sa-i iubesti de la distanta, pentru ca in Univers distantele uneori se ajung." N.C

we found love

2011-10-22T22:55:00.004+03:00

acum, aproprie-te de mine
indeparteaza perdeaua timpului,
ia-ma de mana..
marturiseste-mi visul tau
si eu iti voi darui dorul meu.

inorog

2011-10-21T09:47:00.003+03:00

astazi as vrea sa fiu un munte
sa nu mai lesin cand simt ca numai am aer pentru ca as fi mai aproape de cer
si copacii m-ar tine in brate, nelasandu-mi trupul sa cada in abis.

intr-o poiana as exploda de emotie si m-as metamorfoza intr-un inorog alb,
inger al tuturor...

Lumina

2011-10-20T09:10:00.005+03:00

<!--[if gte mso 9]> Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

Daca n-as prinde rasaritul soarelui, poate n-as mai stii ca exista dimineata...as pierde atat de multe simfonii de pe cer si aerul inmiresmat de toamna.

Cati dintre oameni se mai trezesc dimineata cu un singur gand: acela de a prinde cate o raza de soare si a mearge incalziti de aceea raza prin tumultul acelei zile de octombrie brumat...

Lumina

Norii pot naște zgomotul și ploaia

Lumina naște viața,

Dacă nu ar mai fi lumina nu ne-am mai putea distinge în întuneric

Dacă nu ar mai fi lumina ar rămâne doar pământ,

Lumina e blândă și iubitoare cu cei se bucură de razele ei în roua dimineții de toamnă

Lumina este indispensabilă sa-și încălzească sângele înghețat

Lumina este energia universală cu care am fost creați

Lumina este a doua inimă ce înzestrează trupurile firave cu batăi de viață

Ritmul existenței noastre

Lumina este dragostea ce ni se dăruieste gratis zilnic

Bucură-te că vezi și simți luminile vieții....

The Tree Of Life

2011-10-17T14:43:00.005+03:00

Pentru ca toamna rece si vantul furtunos m-a tinut un weekend in casa, am reusit sa vad filmul "The tree of life " in regia lui Terence Malick.

Nu am cuvinte pentru ingeniozitatea de care da dovada Malick in inlantuirea imaginilor, peisajelor, reducerea numarului de replici, pasajele bine alese din Biblie .

Flimul este "un tablou in miscare" minutios lucrat prin expunerea relatiei dintre Univers, Dumnezeu si fiinta, o cautare perpetua a sensului vietii, copilaria si maturitatea lui Jack...

Aveam nevoie de putina speranta, si filmul acesta a reusit sa-mi daruiasca speranta.

Merita vazut pentru ca este o calatorie fara margini prin viata si sufletul unui om in Univers.

Replica mea preferata ramane aceasta:
"Mrs O'Brien:The only way to be happy is to love. Unless you love, your life will flash by. "

Stanzas for Music

2011-10-15T13:51:00.004+03:00

dimineata cu Heidi Cranberries si biografia lui lord Byron pentru luni
dupa poemul"She walks in beauty" pe care l-am analizat complet din punct de vedere prozodic,
mi-a mai ramas Stanzas of Music...

Stanzas for Music
Lord Byron

There be none of Beauty's daughters

With a magic like thee;

And like music on the waters

Is thy sweet voice to me:

When, as if its sound were causing

The charmed ocean's pausing,

The waves lie still and gleaming,

And the lull'd winds seem dreaming:

And the midnight moon is weaving

Her bright chain o'er the deep;

Whose breast is gently heaving,

As an infant's asleep:

So the spirit bows before thee,

To listen and adore thee;

With a full but soft emotion,

Like the swell of Summer's ocean.

my favourite line is: "And like music to waters/Is thy sweet voice to me"

Apple

2011-10-12T09:13:00.003+03:00

“Nu exista niciun motiv pentru care sa nu-ti urmezi inima.
Timpul tau este limitat, asa ca nu il pierde traind viata altcuiva.
Nu lasa zgomotul opiniilor altora sa iti inabuse vocea interioara.” Steve Jobs

2011-10-11T06:58:00.002+03:00

"Adevarul, o perla care iubeste adancul." Byron

Cassiopea

2011-10-10T23:06:00.003+03:00

Iubire, hai sa pasim in infinitul noptii

sa bem apa vietii de la sanul Cassiopeei...

Oscar si Tanti Roz

2011-10-08T19:11:00.010+03:00

Aseara am fost la piesa de teatru "Oscar si Tanti Roz" la sala Toma Caragiu, teatrul Bulandra. A fost un spectacol pe masura cartii cu acelasi nume, autorul ei fiind controversatul scriitor francez Eric-Emmanuel Schmitt.

Oscar si Tanti Roz este un spectacol pentru acei oameni care au uitat ce este viata, au uitat sa traiasca, pentru aceia carora le-au fost "injectata" frica si nu mai pot cobori de pe un balansoar, pentru aceia care dorm diminetile si uita sa mai priveasca un rasarit, pentru cei cu fete incruntate care sunt permanent nemultumiti si neincrezatori in ei, pentru cei care sunt atat de "devotati " muncii incat au incetat sa descopere si altceva in viata, pentru cei fericiti cat si pentru cei mai putin fericiti...pentru ca mesajul este pentru noi toti mai buni sau mai rai.

Oscar este un baiat de zece ani, bolnav de leucemie caruia i se mai dau doar douasprezece zile de trait...si pentru ca nimeni nu are curajul sa-i marturiseasca adevarul ( desi Oscar stie ca va muri), tanti Roz infirmera care il ingrijeste, gaseste o metoda pentru a-l face sa-si accepte diagnosticul si sa mearga in cautarea lui Dumnezeu ( cel care ii va" zambi" in fiecare zi pe masura ce ii va scrie) : "Oscar, baiatule ce-ar fi sa-i scrii tu lui Dumnezeu timp de douasprezece zile(...) si in fiecare zi sa traiesti cat pentru zece ani." Spitalul este lumea lui Oscar, el va descoperi si trai in toate aceste zile prietenia, curajul, speranta, rabdarea, rugaciunea si iubirea pentru Peggy Blue, fata cu pielea " atat de albastra"...
In ultima scrisoare catre Dumnezeu, Oscar ne vorbeste despre viata :"Incerc sa le explic parintilor mei ca viata este un dar buclucas. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi." Patru actori foarte buni: Oana Pellea, Marius Manole, Antoaneta Cojocaru si Cristina Cassian reusesc sa ne tina sufletele "deschise" timp de 150 de minute si sa ne transmita cu toate puterea sufletelor lor mesajul piesei: Sa nu uitam ca avem viata de la Dumnezeu, sa ne pastram credinta in Dumnezeu indiferent de situatie, sa nu uitam sa daruim bucuria, iubirea si credinta atat noua cat si celor din jur!

Daca ai mai avea douasprezece zile de trait ai stii ce ti-a mai ramas de realizat in viata? Ai gasi puterea de a trai intr-o zi cat in zece ani? Multi se trezesc dimineata si au impresia ca asa va fi mereu, ca nu li se pot intampla nimic si ca pentru celelalte mai e timp destul, iar pentru ei viata inseamna sa respiri, mananci, bei si dormi..."Treziti-va", va rog....sau mergeti sa-l descoperiti pe Dumnezeu alaturi de Oscar!

Aplauze inca odata actorilor si regizoarei Chris Simion!

Pe curand...

cantecul ploii

2011-10-08T13:50:00.005+03:00

venita de 6 ore la tara ...alergand cu vantul printre picaturile de ploaie, purtand in ganduri melodia celor de The Cranberries -When you're gone
am scos cateva valuri dinauntru scrise de inima si comunicate creierului: Aici ploua.iubirea incepe astazi...

revin mai pe seara cu o recenzie despre Oscar si Tanti Roz...

P.S: atunci cand ploua nu uitati sa-i zambiti si sa dansati prin ea, prospetimea ei umple si vindeca anumite dureri, goluri...

Pe curand!

7 am inspiration

2011-10-05T07:02:00.003+03:00

am visat si am fost in ceruri pentru cateva ore

merg sa prind rasaritul soarelui in palme
poate ingerii vor coborai astazi pe pamant

La vaste monde

2011-10-04T17:32:00.004+03:00

am gasit o culegere de poeme "Louis Aragon" de Michel Apel-Muller la institutul francez, am rasfoit-o si
am ales poezia "Lumea larga":

La vaste monde
Louis Aragon

Ou faut il qu'on aille
Pour changer de paille
Si l'on est le feu

A moins qu'il ne faille
Si l'on est la paille
Fuir avec le feu

La paille est si tendre
Mais vouloir l'etendre
Etendra le feu
Qu'on tente d'etreindre
Or il faut l'eteindre....

pentru cei care vor citi si vor intelege...

castane si frunzele toamnei

2011-10-03T08:51:00.006+03:00

castane si frunzele toamnei

atat de multa teama ca o ploaie m-ar putea metamorfoza intr-o soapta...

si vantul m-ar putea arunca intr-un turbion de frunze ruginii si in urma mea lumina apusului
ar sosi mai repede....

muzica din inima mea
ar naste ecouri lungi
si saruturi in codru

pietrele ar deveni instrumente muzicale ...

Cred...

2011-10-02T15:26:00.005+03:00

Cant, doar cant
zambesc si cant
incerc sa-ti gasesc imbratisarea si sarutul
prin univers
esti un fluviu de emotii tumultoase,
coplesitor si
de nesters peste sufletul meu
esti bucuria ce indeparteaza frigul...

Cred in tine,
te iubesc
si marea tace...

I had a dream

2011-10-01T13:09:00.005+03:00

I had a dream ....

m-am trezit in octombrie imbracata de vraja acelui vis de la 3 am

acum incerc sa-mi gasesc cuvinte pentru articolul unei piese de teatru minunate la care am fost aseara ... am avut un vis
si era atat de frumos precum un cal alb intr-o pajiste de codru fermecata

dar nu-l pot uita
desi era doar un vis.

Dragostea nu-mi da pace

2011-09-30T23:40:00.008+03:00

Dragostea nu-mi da pace

Viata nu merita traita fara sa nu iubesti.
Serge Gainsbourg
cantaret francez

De multe ori o femeie nu reuseste sa se desprinda de alegeri nepotrivite si cade usor in jocul barbatului. Nici el nu detine echilbirul dorit si vine intr-o relatie cu ceva dorinte, iar de aici un sir lung de asteptari daramate, suferinta si pierderea increderii de sine si in iubire.
Monica este o italianca de treizeci si doi de ani, singura, cu doua relatii esuate in spate, o carte "proaspat" publicata si multa lipsa de incredere in sine. Soseste la New York pentru interviul aranjat de prietenul ei Max la revista Vanity Fair. A doua zi de dimineata se trezeste prea tarziu, pierde interviul si facandu-i o vizita prietenei sale Sandra ( priceputa in datul in carti) afla ca este posibil sa fie insarcinata. Testul de sarcina confirma prezicerile Sandrei. Nu numai ca este dezamagita fata de ea insusi, dar este ingrozita de gandul ca cei doi barbati din viata ei care au facut-o sa sufere si au parasit-o; sunt posibili tati ai copilului.
Cum se va descurca Monica de una singura in New York, avand doar siguranta apartamentului unde sta cu chirie?Propietarul apartamentului este Peter Bonelli, un tip gasit pe Craiglist care va lipsi de acolo timp de trei luni. Privindu-se in oglinda, Monica isi face o scurta "analiza" a felului cum inconstient lasase suferinta sa o ruineze:'' Vad o femeie tanara care a alergat mai mult de treizeci de ani dupa ceva nesatios si timp de cateva clipe, a crezut ca-l poate ajunge: ceva indispensabil cum ar fi dragostea, fragil ca echilibrul, unic asa cum este sentimentul de a te simti iubit."
Mai tarziu avea sa-l intalneasca pe Bob, ce tocmai cauta o chelnarita pentru barul sau. Hotarata sa-si schimbe viata si sa devina responsabila, sa nu se mai simta pierduta, Monica incepe sa lucreze pentru Bob. Intre timp ea converseaza cu Peter prin email, Skype, care ii este aproape si o roaga sa-si menajeze sarcina, o incurajeaza sa manance "sanatos", acesta fiind un adevarat guru al produselor Bio. Dupa cateva zile de lucru la Bob, Monica ii cere lui Peter sa-i trimita retete de sandvisuri vegetariene, prajituri cu orez fara zahar si ou, sucuri, si nu in ultimul rand reteta de paine integrala ( o gasiti mai jos ) pentru a aduce "ceva nou" in meniu si a schimba norocul afacerii. Lunile trec, sarcina se dezvolta bine si Monica devine femeia sigura pe sine, responsabila caruia Peter Bonelli ii va marturisi: "... tu reusesti sa scoti cei mai bun din oameni, eu nu ma simteam asa de-o viata si n-as putea sa-mi inchipui ca nu te-as mai vedea alaturi sau ca n-as sta impreuna cu tien in fiecare zi , tu ma faci fericit."

"Dragostea nu-mi da pace" este "radiografia" unei femeii ajunse la varsta maturitatii care isi recapata increderea in sine si gaseste dragostea pe care atat de mult timp a cautat-o.
Citesti pe nerasuflate " Dragoste nu-mi da pace" pentru ca Federica Bosco transpune pe scena un personaj feminin Monica cu experiente fulgeratoare de viata atat de actuale. Cred ca fiecare femeie va regasi o temerere de-a ei printre randurile cartii sale ...

Asa cum v-am promis, reteta de baza pentru painea integrala a lui Peter Bonelli:
Prepararea aluatului -mama adica maiaua Amesteca 150 gr de faina integrala cu o jumatate de ceasca de apa minerala plata, o lingurita de zahar integral si o lingurita de ulei de masline. Amestecul trebuie sa fie moale ( tip pasta), sa poata fi amestecat cu lingura, dar nu lichid. Pune compozitia intr-un vas de ceramica si acoper-o cu un capac. Las-o la dospit trei zile, la o temperatura de 20-22 de grade, amestecand energic in ea cam de doua ori pe zi. Dupa trei zile ar trebui sa fie crescuta, nu-ti mai ramane decat sa adaugi inca 150 gr de faina si o alta ceasca de apa minerala, o framanti si mai astepti inca o zi. Vei obtine astfel maiaua de baza pentru aluatul care iti va servi sa faci painea in viitor. Va fi suficienta de fiecare data o cantitate de circa 200 de grame.Pastreaza restul la frigider intr-un borcan de sticla.

P.S:Nu uitati sa lasati coment la prima postare, "Ce as fi eu fara tine?" , pentru fiecare coment acolo editura All va dona o carte unui copil nevoias.

Cartea o puteti gasi aici : www.all.ro

Ce as fi eu fara tine?

2011-09-28T22:43:00.006+03:00

Ce as fi eu fara tine?
Guillaume Musso

"Ce as fi eu fara tine?" este un roman cu trei aripi, toate trei fiind adevarate trasee de parcurs in viata. Martin si Gabrielle se indragostesc in vara anului 1995. Iubirea lor patimasa pe plaja din San Francisco dureaza unsprezece zile. Pe 8 septembrie sunt amandoi la aeroport, incercand sa-si indulceasca despartirea pentru ca Martin avea sa se intoarca in Franta. Vor urma luni pline de scrisori de dragoste trimise ei de el si apeluri telefonice care vor masura dorul de celalalt in secundele ce zbor.
Ruptura dintre cei doi are loc in ajunul Craciunului, Martin o invita pe Gabrielle sa petreaca Craciunul la New York alaturi de el si o asteapta emotionat la cafeneaua DeLalo din aeroport. Pana la ora 23:00 el a tot sperat ca ea va sosi...

Prima parte " Sub cerul Parisului" este o calatorie gratis pe bulevardele pariziene alaturi de Martin, ajuns politist la OCBC( departamentul politiei pentru bunuri culturale). Acesta este pe urmele unui hot de tablouri faimoase, Archibald Mclean. El furase deja jumatate din capodoperele pictorilor precum : Modigliani, Goya, Klimt si Picasso. Martin dezvoltandu-si in timp un caracter dur, perserverent si dedicat profesiei; fusese intotdeauna intrigat de modul de operare si motivul furturilor lui Mclean.
Urmatoarea tinta pentru hot ar fi Cheia Paradisului, un diamant pretios ce se va licita la San Francisco. Fiindca nu mai are timp de pierdut, Martin isi cumpara bilet spre San Francisco si ajutat de colega sa coreeana domnisoara Ho afla identitatea adevarata a hotului: Joseph Blackwell si povestea de viata a acestuia. Iubirea profunda pentru Valentina, un copil nascut prematur, o fetita lasata in grija bunicii si numele ei de prim sfant: Gabrielle.
Partea a doua "Sub strazile din San Francisco" descifreaza fragmente din povestea de dragoste dintre Joseph si Valentine, parintii Gabriellei. Dupa treisprezece ani, tocmai cand si-a regasit tatal si iubitul, Gabrielle este pusa la o mare incercare: cei doi barbati ajung in coma in timpul unei dispute pe coastele Pacificului, amandoi hotaresc sa se arunce in gol, sapte metri in timp de patru secunde.
Partea a treia " In preajma ingerilor" reuneste dragostea tatalui fata de fiica, dorinta acestuia de a-si vedea fiica fericita si prietenia care se leaga intre "ginere" si "socru". Autorul zugraveste dialogul dintre cei doi protagonisti cu multa sinceritate si delicatete. Apar doua bilete: unul cu destinatia Viata, unul cu destinatia Moarte, tatal Gabriellei face schimb cu Martin si alege sa moara considerandu-si misiunea ca fiind incheiata; resemnat de gandul cancerului de pancreas ce l-ar fi rapus oricum.
Martin revine la viata si dupa sase luni se intoarce alaturi de Gabrielle la casuta de pe plaja, unde amandoi isi fac planuri de viitor: alegand deja nume pentru copii ce ii vor avea.

"Ce as fi eu fara tine?" , "Ce am fi noi fara altii prin viata?"si "Ce am fi unul fara un altul care ne completeaza viata?" sunt intrebari care ar trebui puse din cand in cand pentru a ne aminti sa iubim viata si pe cei care fac parte din ea.

Inchei printr-un citat cules din carte:

"In sufletul nostru exista multe lucruri la care nici macar nu stim cat de mult tinem. Sau, daca ajungem sa traim fara ele, o facem pentru ca amanam de la o zi la alta sa le luam in stapanire, de teama, ca vom da gres sau ca vom suferi" Marcel Proust

P.S Pentru fiecare comentariu la aceasta postare si / sau la aceasta carte, o alta carte va fi donata cuiva mai putin norocos decat noi.

Cartea o puteti gasi la www.all.ro

Apusul soarelui

2011-09-27T17:58:00.003+03:00

Aud cum vanturile canta
si izvoarele susura in mijlocul orasului cenusiu
apare apusul soarelui
si umbra a doi balerini
straini in noapte.

Speranta

2011-09-26T12:24:00.003+03:00

"Cea mai lunga cale este cea de la urechi pana la inima."
Parintele Arsenie Boca

floare de lotus

2011-09-25T11:39:00.004+03:00

Chemarea surda a unei clape de pian pierdute...
si iubirea unei flori de lotus

"Iubirea este dificila(...).
Iubirea unei fiinte umane pentru o alta este poate incercarea cea mai dificila pentru fiecare dintre noi.Este cea mai inalta marturie despre noi insine, opera suprema pentru care toate celelalte nu sunt decat pregatiri."-Rainer Maria Rilke

http://www.youtube.com/watch?v=b1ffSS-lb_0&NR=1

rasarit de soare si zbor

2011-09-24T09:31:00.006+03:00

dupa o noapte senina cu Pearl Harbour, ascultand Hanz Zimmer-Tennessee la rasarit de soare

o imensitate de sunete carora nu le mai pot gasi cuvinte
o taietura prin care apa perlelor curge...
mi-as dori astazi sa zbor deasupra norilor ,
sa privesc oceanul ,
sa nu-mi fie frica de gratia zborului
si de cat de minunant e sa fii aer pentru cer
cand trupul ti-e plamadit din foc...

http://www.youtube.com/watch?v=JjzA34Klrk0&feature=related

ploaie de viori

2011-09-23T13:28:00.006+03:00

Alerg prin lanul de porumb pentru a-mi recapata libertatea si visurile aici unde ar fi trebuit sa-mi fie dor mai des, acasa. Si tot alergand, obosesc.. imi intind trupul pe paiele uscate si astept ploaia de viori... danseaza cu mine prin aceasta ploaie de viori si ia-ma cu tine iubeste-mi ranile si
iarta
cicatricile timpului.
aici timpul e apasator
si doar viori aud, simt...
trezeste-ma la viata!

Antonio Pinto-Senna Theme
sursa mea de inspiratie de astazi

http://www.youtube.com/watch?v=20OXf77Ma64&NR=1

Marea iubire a lui Sebastian

2011-09-22T10:06:00.008+03:00

Mi-am amintit de vara si ultima seara din iulie...

Am ales sa merg in ultima seara din iulie, la spectacolul de lectura "Marea iubire a lui Sebastian" la Godot Cafe pe strada Blanari nr.14. Mi-a luat 15 minute cu cateva ore inainte sa o gasesc, era pentru prima oara cand mergeam acolo, auzisem "prin vecini" ca acolo se mai tin spectacole pe timpul verii. Citisem de Mihail Sebastian "Orasul cu salcami" , "Accidentul" si ascultaseam la teatru radiofonic piesa " Steaua fara nume" unde profesorul Miroiu era interpretat de actorul Radu Beligan, dar nu stiam nimic despre "Marea iubire a lui Sebastian". Asa ca a fost o provocare pentru mine sa merg la acest spectacol. Aveam sa descopar un Mihail indragostit nebuneste de actrita Leny Caller, un Mihail care zambea de fericire in prezenta ei, un Mihail care alerga cu trandafiri dupa ea, un Mihail care intotdeauna avea umarul pregatit sa-i aline nemultumirile, un Mihail care i-a scris un rol in "Jocul de-a vacanta" cuprinzand toata frumusetea perioadei interbelice. Insemnarile ce stau drept marturie ale acestei iubirii au fost gasite in "Jurnalul intim", ele sunt temelia acestui spectacol minunant. Actrita Leny Caler ni se infatiseaza luminoasa si fermecatoare prin naturaletea proprie a actritei Rodica Mandache, alaturi de Mihai ( Marius Manole) dupa cum ea il striga cand singuratatea apare si o framanta la asfintit. Timp de o ora cei doi reusesc sa creeze un dialog despre dragoste, teama, amintiri si fericire. Pentru "a inchega " continutul, apar si doi protagonisti din Jocul de-a vacanta, respectiv Stefan Valeriu (Istvan Teglas) si a lui frumoasa Corina ( Ana Ioana Macaria), Stefan ii propune Corinei un joc:

"Corina : Si cum se cheama jocul dumitale ?

Stefan: Are mai multe nume, dar dumneata esti o fata cinica si de-aia razi.

Corina: Si ti-e frica de rasul meu?

Stefan: Nu. Se cheama Jocul de-a vacanta. Si se mai cheama jocul de-a uitarea. Si s-ar mai putea chema jocul de-a fericirea.” Neputand sa-si infranga teama de un nou esec, refuzand sa simta fericirea ( alaturi de Corina) , adoptand o atitudine negativista; Stefan Valeriu fuge de sentimentele ce i-ar fi adus implinirea in viata alaturi de Corina. El se intoarce la sezlong, refugiul sau : "Mi se pare că o să mă întorc la ăsta. E mai sigur… şi n-are mistere… şi nu se enervează.”

A fost mai mult decat un spectacol de lectura. Cei patru actori au dat totul de la emotii pana la lacrimi de bucurie in priviri. Iar fragmentele din Jurnalul lui Sebastian au constituit pentru fiecare dintre cei prezenti acolo o bucata de dor de cineva, ceva sau dorinta de a iubi. Conchid prin afirmatia actritei Rodica Mandache :

"In lumea vulgara, voit vulgara, in care traim azi, cu spectacolul acesta sufletul meu e la locul lui."

P.S: Se joaca in acest weekend, sambata la Godot Cafe.

Pentru cei care iubesc teatrul, cei care vor sa atinga"Marea iubire " si cei al caror suflet are nevoie de emotie in aceasta toamna ....nu mai asteptati si mergeti la acest spectacol.

Marquez si citatele lui "luminatoare"

2011-09-21T10:46:00.005+03:00

in cautarea caldurii intr-o dimineata racoroasa de septembrie am gasit cateva franturi de iubire, bucurie si emotie
in septembrie apareai undeva in preajma mea asa cum esti tu
astazi esti o amintire...

"Memoria inimii evită amintirile dezagreabile, exaltându-le numai pe cele plăcute, artificiu graţie căruia reuşim să ne suportăm trecutul." Gabriel Garcia Marquez -Dragoste in vremea holerei

La Ritournelle

2011-09-20T15:11:00.004+03:00

Sebastien Tellier-La Ritournelle

Muzica este singura lumina ce ramane aprinsa
cand toate celelalte, in secunde se sting si trec pe langa noi...

dimineata cu unde

2011-09-19T11:48:00.004+03:00

dimineata cu unde
cutreier si nu mai stiu pe unde
despart secunde
pentru cateva sentimente plapande.

Particule ori unde
de Paul Miclau

Tot timpul mi-am dorit un dincolo de nume,
In care poate fi o stare de sens pur
Si fara fragmentari, chiar fara de contur,
Crezand c-acestea e adevarata lume.

Acolo la cuvant nimic nu se supune,
Atractii doar survin , ce unduiesc in jur
De-ecouri vagi de gand in nelumesc azur,
Aci nu-i rasarit si nici ceva ce-apune.

La margini de limbaj mai pot sa intuiesc
Stralumea cu temei semantic, subceresc.
Prim fiinta insa simt invaluiri de umbre

La care as putea nepamantean s-ajung
La capatul de drum menit a fi prea lung,
Nehotarat c-oi fi particule ori unde.

buchet de stele

2011-09-18T10:56:00.004+03:00

In mine aud cantand un glas de rasarit,
In clipe aducand o aura de mit
Dar ai sa pleci curand si-ai sa deschizi o rana,
In grea durata mea, in zestrea de limbaj,
In intelesul grav din micul meu salas,
Durerea ramanand sa fie ca o hrana.

Cand ai venit

2011-09-16T10:04:00.004+03:00

Cand ai venit
de Adrian Paunescu

Te-astept de doua veacuri si ceva.
M-au insotit mereu alte si alte
Pasari si stanci, si tot mereu o alta stea
A macinat peste sandaua mea
Secunde, fluxuri si samaralde.

Te-astept ca pe-o feuda-mprejmuita
Cu ziduri foarte groase si clopote nervoase.
Si intre noi e-un drum de o ispita
Si-un vraf de batalii de vase.

Tu nici nu aparusesi acum vreo patru ani.
Te cautam la mari , prin contrabanda,
Si pietrelor li te ceream
Si te pandeam la fiecare planta.

Si ar fi fost sa mor in zgomot si in asurzire
De zeci de ori, dar ramaneam tacut
Caci neamul meu mi-a dat ca mostenire
Acest narav, sa te astept oricat.

Doar pentru cei ce inteleg, vad, aud si simt...

Nimic, decat aceasta asteptare,
Nici numele nu mi l-au spus , sa te regret,
Si-acum venirea ta continua , tulburatoare,
Si nici nu stiu daca pe tine te astept.

libertango

2011-09-14T09:47:00.006+03:00

<!--[if gte mso 9]> Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE MicrosoftInternetExplorer4

fiindca astazi numai visez, visul a fost spulberat de realitate. am gasit in sacul meu plin cu poezii "in luna a treia" cateva versuri ce au fost scrise pe fragmentele unei melodii cu acordeon, un instrument ce cuprinde o gama variata de sunete armonizate care elibereaza de tensiuni chakrele inimii si a gatului si trezesc la viata anumite parti moarte sau adormite din organism, mi-ar placea sa avem un buton pe care sa putem apasa ca sa nu ne mai "doara" si in loc de dureri, nemutumire, neputinta... sa scoatem sunete pline de bucurie, dragoste si pasiune...ascultati zoe-libertango....

Acordeon resuscitat

Nu este ușor dar încercă

Să schimbi răul în bine,

Să schimbi negrul în galben

Să schimbi stresul în feng shui

Să schimbi haosul în lan de grâu și trifoi…

Șterge veninul din creierul tău,

Scuipă-l afară!

Deschide-te și lasă-mă să te vindec.

Armonizează-te cu natura!

Armonizează-te cu acordeonul!

Armonizează-te cu cerul !

Armonizează-te cu soarele!

Mergi mai departe trecând marea cu tălpile goale,

Mergi mai departe fără un pod construit dinainte să pășești!

Construiește tu asfaltul vieții pe care vrei să ieși biruitor,

Construieste tu căminul

de care îti dorești să te bucuri de el când te-ai întors acasă de la serviciu.

Pictează tu razele soarelui iarna,

Culege aghiasma frunzelor ruginii de castan,

Și spală-ți corpul din uleiul lui….

Trezește-te dimineața la șapte gândindu-te că astăzi se va întâmpla minunea,

Trezește-te dimineața si limpezește-ți fața cu mâinile calde

Trezește-te dimineața cu inima zburdând de dragoste de îmbrătisat,

Trezește-te dimineața cântând cu glas de ciocârlie !

Imbracă-te cu forța universului care te înconjoara

Privește cu ochii și cu inima deschisă la tot,

dăruieste cu bucurie ce ai mai bun celor din fața ta

bucură-te si trăiește-ți viața cu încredere.

Expiră nefericirea

Inspiră fericire,

Ia aer

Lasă-mă să te resuscitez

Lasă-te acordat…

Fi un acordeon!

doar un vis fericit

2011-09-13T13:00:00.006+03:00

Am visat nemaipomenit de frumos
acum inca mai visez pastrand in suflet un zambet de-al lui
iubirea nu m-a uitat,
astazi esti oda mea de bucurie...

cateva stele si putina magie

2011-09-11T23:26:00.003+03:00

ascultand Rapsodia Romana cantata de Filarmonica din Pitesti in piata George Enescu
mi-am adus aminte cat de dulce este sunetul viorii
cum natura si oameni se armonizeaza pe vibratia instrumentelor orchestrei
cum muzica sterge praful de pe noi si ne face mai stralucitori, vioi si iubitori...

noapte cu luna plina,
cateva stele si putina magie.

2011-09-09T08:21:00.002+03:00

Scoate-mi apa din piept
invata-ma sa respir din nou

2011-09-07T15:09:00.002+03:00

Astazi pictez si ascult Secret Garden...

2011-09-04T12:08:00.000+03:00

ceea ce natura ne-a daruit
pentru a privi si ne umple de bucurie
libertate, zbor si tacere...
avem atat de multe de invatat din miscarile aerului,
culorile cerului, zborul porumbeilor, cantecul privighetoarei, delicatetea unei caprioare,
susurul unui izvor de munte....etc.

dimineata in cer

2011-09-04T12:07:00.000+03:00

rasarit de soare caruia incep sa-i vorbesc, sa ma dezbrac de toate culorile saptamanii, si sa las ca fiecare raza ce lumineaza sa-mi ridice sufletul cat mai aproape de cer, sa ascult cantecul ingerilor.

e atata bucurie in cer
e atata caldura in razele soarelui
e atata prospetime in lanul de trifoi...
e atata cantec in zborul porumbeilor, vrabiilor, ....
e atata dans in mangaierile vantului asupra frunzelor
atat de mut e pamantul uscat
orchestra naturii vibreaza cu bataiile inimii mele
ma indragostesc ....
may it be love
may it be you
ma tem ca e un vis
dar tu nasti in mine
nebanuitele emotii din Eden.

totul are un sfarsit

2011-09-01T06:32:00.000+03:00

ieri mi-am scris visele pe ultimele valuri ale marii si odata cu venirea ultimului apus de soare marea a plans... astazi astept o mie de frunze galbejite, putina ceata si prima ploaie din septembrie....

2011-08-29T14:11:00.000+03:00

"Ca sa inteleg Iadul, a trebuit mai intai sa trec prin el"-Chris Simion

La multi ani, mama !
iarta-ma ca nu pot fi acasa...

2011-08-28T12:50:00.000+03:00

duminica si cafeaua mea albastra

"Iubire, nu fi vesnic al inimii taun!" Ion Pillat

Terapie prin sex@gmail.com-Godot Cafe

2011-08-27T02:24:00.000+03:00

Uneori suntem egoisti si atunci cand suntem intr-o relatie...nu comunicam tot, nu acordam dreptul celuilalt la replica, uitam sa simtim iubirea si durerea apare repede.
Barbati nu stiu sa iubeasca cum o femeie ar dori, dar uneori nici femeile nu stiu sa iubeasca un barbat, femeile totdeauna doresc mai mult iar barbatul are felul lui de a spune unei femei "te iubesc" numai ca, ce ne facem daca ceea ce ii place lui, ei nu ii produce placere? intervine dezgustul, certurile si tortura...totul din cauza lipsei de comunicaresi a unei frici de a nu rani pe celalalt spunandu-i ca defapt e "varza" in pat si nu de nota zece cum era obsnuit, teama de singuratate de a crede inutil ca fericirea a fost sa accepti abuzul unui barbat si ca asta iti este crucea....Cunosc si eu femei care raman in casnicii pentru ca le este frica sa fie singure, sau sa-si piarda suportul financiar, si traiesc adevarate experiente traumatice....dar chiar acele femei de la prea multa "tortura" s-au pierdut, au uitat ca mai au un drept, dreptul la fericire, au uitat ca sunt minunate ca fiinte, ca doar ele au harul de a da viata si poate au uitat si de Dumnezeu....
Suntem minunate, si ar trebui sa gasim dragostea mai intai inauntrul nostru si apoi sa i-o daruim unui barbat, sa fim constiente ca meritam mai mult si ca nefericirea e doar o incercare, nu o pedeapsa de o viata intreaga. Si mai apoi Dumnezeu va avea grija sa nu fim singure, fiecare femeie are jumatatea ei cel bun si fiecare barbat are jumatatea lui cea buna...doar incredere sa le avem tari si inima deschisa....pregatita sa iubeasca.

Terapie prin sex m-a inspirat sa scriu textul de mai sus, un spectacol cu actrita Pusa Darie extarordinar, original si interactiv . Sase personaje, sase experiente de viata ( "traume" sexuale) triste insa ale caror umor nu a lipsit....muzica nu a lipsit, poate putin finalul incomplet, sau poate o a saptea poveste ar mai fi trebuit. O actrita care m-a impresionat prin talent, nonconformism si daruire fata de propiul spectacol, propiul text, propria coregrafie.... nota zece doamnei Pusa Darie.
Fara teama, aceasta actrita cere publicului feminin sa fie cooperant, sa raspunda, sa nu doarma in timpul spectacolului , sa recunoasca, sa se regaseasca, sa se accepte si sa-si sadeasca un semn de intrebare : "Oare sunt fericita de relatia mea sexuala? Am uitat sa-i spun ca nu mi place...."
Sexul considerat pana nu demult subicet tabu, e antidotul multor boli si depresii, insa cum facem sa vina "orgasmul " e mai greu, cum facem " sa mearga".....dar nu e imposibil, daca stim sa comunicam.

dimineata si mister

2011-08-26T11:08:00.000+03:00

« Cea mai frumoasă și mai profundă trăire omenească este misterul »

Albert Einstein

Rugaciune pentru ziua de duminica

2011-08-20T23:48:00.000+03:00

Rugaciune scrisa de parintele Argatu

Iarta- ma, Doamne:

- pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!

- pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!

- pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!

- pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!

- pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!

- pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!

- pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!

- pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit- o!

- pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!

- pentru visele pe care mi le- as fi putut împlini si nu le-am implinit!

- pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu

am indraznit sa pasesc!

- pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!

- pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru

gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale Divine!

Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti

Compasiunea si Iubirea infinita, te rog, iarta- ma si ma imbraca cu

nesfarsita Ta Iubire si Lumina!

Iti multumesc, Doamne:

- pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !

- pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!

- pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!

- pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles!

- pentru lumina pe care am constientizat-o in adancul meu!

- pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!

- pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!

- pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!

- pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!

- pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!

- pentru necunoscutul in care pasit plin de curaj, regasindu-te!

- pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!

- pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta

lauda Imparatiei Tale Divine!

Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti

Compasiunea si Iubirea infinita, te rog, Iti multumesc daruindu-Ti

inima mea!"

ascult fluierul si vioara

2011-08-19T14:19:00.000+03:00

Ascult fluierul si vioara... inima si mintea imi sunt un Titanic, cerul e albastru si soarele e galben, dar eu nu-l vad. eu vad doar ca pamantul e cald, uscat, asemeni unui bolnav cu febra; eu vad chipuri triste, cu ochii pierduti colturile gurii lasate in jos, degete prafuite si haine murdarite. eu miros durerea, nemultumirea, razbunarea din oamenii care trec mai departe uitand sa se opreasca sa admira vioara curgatoare in apropriere de spitalul Coltea.... miercuri -un caine in parc cu parul alb ciufulit si ochii negri mari s-a asezat in apropierea picioarelor mele sa-l vada ceilalti caini ca si el are un stapan ( m-am emotionat profund demult nimeni nu s-a mai asezat langa mine, incepusem sa cred ca sunt inexistenta) mi-as fi dorit sa-l iau acasa caci nici eu nu suport violenta dar nu aveam cum sa am grija de el cand eu imi caut job de cateva luni bune si nimeni nu ma suna... nu as fi avut cu ce sa-l hranesc.... daca ar fi fost dragostea singurul nostru fel de mancare dar nu este.... intr-o lume in care totul costa oamenii se reintorc la credinta si speranta, intr-o lume in care totul fierbe zi de zi oamenii uita sa se iubeasca in aceasta lume eu simt ca ma sufoc, am nevoie de aer vreau sa fiu aer, vapaie si izvor rece de munte. din atatea lucruri de care am nevoie astazi cel mai mult imi doresc un prieten caruia sa-i pot povesti acesta mare gramada ce ma framanta ...

cenusa...si tigara sa

2011-08-17T21:37:00.000+03:00

Nestinsa cenusa a pasiunii te lipesti iarasi de pielea mea
nu mai vrei sa ma lasi...
nu mai vrei sa te poarte vantul verii,
degetele mele te limpezesc sub apa unui izvor rece
iar inima mea se ineaca in pulberea ta
Tu, calatorule repezit prin vene te legeni
ramai un smoke cuibarit
si veninul nostru fierbinte este un tranzit ascuns la zenit.

Les Valses de Vienne

2011-08-16T22:14:00.000+03:00

Ascult Francois Feldman "Les Valses de Vienne"
si valsez singura,
privindu-ma in usa balconului
ma pierd privindu-ma,
totdeauna singura
dispar
inchid ochii si ajung in Provence
deschid ochii,
tu esti langa mine
ma tii de mana
valsam....

Da sau nu

2011-08-16T22:01:00.000+03:00

Am mai pierdut o zi din viata si noi nu ne tinem de mana.

O zi in gradina bunicii

2011-08-13T15:06:00.000+03:00

Am fost in gradina bunicii mele Ana si am cules prune...
am privit procesul de distilare al tuicii de zarzare
am mers 20 de minute cu talpile goale prin iarba,
am simtit cum pamantul arde sub razele soarelui
am mangaiat un boboc de rata...
am meditat printre araci plini de rosii coapte
am urmarit cerul

ce dor mi-a fost sa ma simt acasa

Irecuberabil elan

2011-08-09T17:09:00.000+03:00

Irecuberabil elan

Valuri albastre ce se zbat pe cer ating

raze de soare fragile și pline de bergamotă

Stropi de rouă cretisoarei ce vin

dimineata purtați de vant

pe obrajii noștrii.

Miros macii,

Miros trandafiri

Miros crinii

Otravuri perfide de culori !

Unde-mi sunt aripile cenușei zeiței Afrodita?

Unde sunt ploaia și ferestrele aburite de febra dragostei?

Unde ne sunt pași din primul nostru dans?

Unde ești dragoste imortală ?

Cânt mereu aceeași notă la pian

Sperând că mâine vei aici la ora zece

Să-mi pui o mâna pe umăr

Și să-mi săruti spatele însângerat cu lacrimi….

Văd cum ziua se deghizeaza în noapte

Văd cum lumina șterge negura chipurilor

Creez flăcari crude de speranță

Inimiilor cu doruri

Si totuși unde ești?

Esti căldura de care focul are nevoie

Irecuberabil elan din Rai.

putina ambrozie din tine

2011-08-08T11:46:00.000+03:00

o cafea cu aceeasi aroma amara...
din aceeasi cana
trei cubulete de ciocolata
wake up alone by amy winehouse
fereastra deschisa de la balcon
apa rece si ochii adormiti
o lista cu lucruri de facut pana la sfarsitul anului
un pachet de tigari Glamour
miros de saratele cu chimen in toata odaia
putina ambrozie din tine
imi hraneste spiritul la viata ... ocupata toata ziua nu voi fi nevoita sa ma mai intreb unde este el?
totusi m-am trezit singura...